Casiera de la Profi, mi-a oferit multe fructe și nu mi-a cerut să le plătesc.(Partea a doua)

Cu toate acestea, cu ajutorul Domnului, reușeam să-mi fac timp, să mai vizitez unele familii nevoiașe din Vărăști și să le mai ajut cu ce aveau nevoie. Căci vreau să rămân credincioasă Domnului Isus și să-I slujesc cu toată inima. În fiecare zi, caut să împlinesc cu fapta, ce este scris în Cuvântul Său. Dragilor, sincer vă mărturisesc, Domnul Isus mi-a făcut o chemare clară la slujire. Eu am răspuns chemării Lui și fac tot posibilul să-mi împlinesc bine slujba la care El m-a chemat. Totodată, de când am descoperit în Biblie acest adevăr (Domnul Isus a murit pentru toți oamenii, pentru ca să nu mai trăim pentru noi, ci să trăim pentru El)... Aleg ca fiecare zi să o trăiesc pentru Domnul meu, pentru Isus și să fac voia Lui și tot ce este plăcut în ochii Lui. Dar credeți-mă, aceasta este adevărata viață.

Cu Isus viața e mult mai frumoasă! Când trăim în fiecare zi, pentru Domnul Isus și căutăm să fim plăcuți doar Lui și să ascultăm îndemnurile Duhului Sfânt... Vom fi mult binecuvântați iar viața noastră va fi împlinită. Pentru că atunci când venim cu toată inima la El și dezvoltăm zilnic o relație strânsă și apropiată cu Domnul Isus în rugăciune, Isus ne aduce pace și multă bucurie în inimă. Nu există bucurie mai mare, decât cea pe care ne-o poate da Domnul Isus, când ne smerim și ne punem toată încrederea în El și Îl chemăm cu credință. Căci doar Domnul Isus ne poate da adevărata fericire.

Cine L-a cunoscut pe Domnul Isus și nu doar a auzit de El, ci trăiește cu El și pentru El, pentru a face voia Lui... Cine a avut o întâlnire personală cu Domnul Isus, prin Cuvântul Său și în momente de rugăciune... Și a experimentat binecuvântările Lui minunate (pace, bucurie, mângâiere în momente de tristețe și de descurajare, biruință în tot felul de ispite și de încercări), acela știe despre ce vorbesc. Dragilor, merită ca de dragul lui Isus, să suferim, să jertfim și să nenunțăm la anumite lucruri... Ca să avem nădejdea aceasta că, într-o zi vom fi cu Domnul nostru în Cer.

Când privesc la jertfa Lui de pe cruce și la neprihănirea Sa (Isus este neprihănit și sfânt)... Mă smeresc și găsesc putere să îndur cu răbdare suferințele și să merg mai departe, să înaintez pe calea Lui, pe calea îngustă. Căci Domnul Isus mă încurajează și îmi dă putere să merg înainte, chiar și atunci când trec prin momente de suferință.
E de ajuns să-mi amintesc faptul că Domnul Isus a murit și pentru mine... Și că prin jertfa Lui de pe cruce, Isus mi-a dat viață. Pe de altă parte, trăiesc datorită Lui și iubirii și îndurării Lui, prin harul Său minunat. Totodată, caut să mă asemăn tot mai mult cu Domnul Isus, ascultând îndemnurile Duhului Sfânt, ca să aduc roade pentru Împărăția Lui (roadele Duhului Sfânt) și ca să-I permit ca Domnul Isus să modeleze în mine un caracter după voia Lui. De asemenea, îmi doresc mult ca Isus să mă schimbe și să devin ceea ce vrea El să ajung.

Mi-aduc aminte că într-o zi de Sabat, deși mi-aș fi dorit să merg și eu la biserică, n-am mai reușit să vin. O mare parte din zi, am petrecut-o având grijă de mama mea și i-am stat la dispoziție cu tot ce avea nevoie. Iar spre seară, am ales să fac o vizită unor familii nevoiașe din Vărăști.
Cu o zi în urmă, înainte să le fac o vizită, m-am gândit la Doina și la cei din familia ei.

Chiar pe strada Vărăști, pe când mă îndreptam spre casa lor, din direcția opusă, venea o tânără de etnie romă însoțită de niște copii. Spre surprinderea mea, cu bucurie am constatat apoi, că acea tânără era chiar Doina, împreună cu cei trei copilași ai ei. Iar eu tocmai voiam să le fac o vizită. În acel moment, m-am cutremurat și i-am mulțumit Domnului Isus, pentru că El mi-a ascultat rugăciunea.

În ziua în care mi-am propus să le fac vizita, sâmbătă seara, am avut parte de o întâmplare deosebit de frumoasă și neașteptată. Astfel am simțit bunătatea lui Dumnezeu, prin intermediul casierei de la Profi. De îndată ce am achitat produsele, casiera de la supermarket, pe un ton hotărât, îmi spune la un moment dat: „Stai așa, nu pleca încă! Vreau să-ți dau și niște fructe... Nu e nevoie să le plătești!” Și s-a dus apoi și a luat niște punguțe și a început să pună în ele fructe. Într-o pungă mi-a pus câteva mere, într-o altă pungă a pus caise și într-o altă pungă a pus cireșe. Apoi a luat o prăjitură ambalată (pandișpan cu vișine), le-a trecut pe toate prin casa de marcat și mi-a zis așa: „Azi e sâmbăta morților și vreau să dau și eu ceva de pomană, în amintirea rudelor mele!”

Surprinsă de gestul frumos și neșteptat pe care l-a făcut, i-am mulțumit casierei. După acest gest, am rămas pur și simplu uimită și totodată nedumerită. De ce tocmai eu? De ce tocmai mie să-mi ofere? Apoi am ieșit din magazin și cu multă bucurie în suflet și cu deplină recunoștință, i-am mulțumit lui Dumnezeu, pentru tot ce am primit. Costul acelor fructe și al prăjiturii, s-a ridicat la aproximativ 15 lei. Și nu a mai fost nevoie să le mai plătesc! Le-a plătit casiera în locul meu!